Cum să ne eliberăm de frică?

            Frica. În ultima vreme discut mult despre frică și întrebarea cea mai comună pe care o primesc este: „cum să ne eliberăm de frică?” Am stat și am reflectat la această întrebare și exemplul personal este cel mai bun. Ce este frica? Conform DEX-ului, este o „stare de adâncă neliniște și de tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoșare.”

articol de Răzvan Danc, din învățăturile Niculinei Gheorghiță

            Odată cu asta îmi aduc aminte că acum doi ani am făcut un interviu cu un domn din USA care avea îndeletnicirea de a mânca sticlă, făcea diverse lucruri care provocau durere, iar el mi-a spus că durerea este o iluzie creată de mintea noastră și că dacă reușim, prin antrenament, să lucrăm cu această iluzie atunci ea nu mai are efect asupra ființei noastre. El mi-a mai zis: diminuându-ți egoul îți vei diminua durerea. Foarte interesant, nu?

            Oare să nu fie așa și cu frica? Eu în acest articol mă voi referi la frici legate de lucruri noi, fricile acestea imaginare, care uneori pot părea mai reale decât cele reale. Creierul e magnific! Eu sunt de părere că exteriorul este oglinda interiorului. Când spun asta mă gândesc la faptul că nimic din ce există în afara mea nu îmi este necunoscut în interior, oricât ne-am feri să recunoaștem asta.

            Acum ceva timp am vrut să fac ceva. Și a apărut o stare de frică. Era într-adevăr un lucru care mă scotea din zona de confort. Am intrat în starea de Observator și am început să mă întreb ce e cu această teamă, ce îmi transmite?

            Pentru a accesa starea de Observator vă puteți folosi de aceste două întrebări:

  • Ce simt eu acum?
  • Ce gândesc eu acum?

            Oare nu-mi doream eu cu adevărat să fac acel lucru? Am făcut o analiză serioasă, ieșind din emoție. Mergând mai profund am ajuns la concluzia că eu îmi doream să fac ceea ce mi-am propus, însă era ceva necunoscut, un proiect măreț. Când am descoperit asta am zis WOW! Parcă am descoperit o comoară, am regăsit frica de necunoscut. Ea vine deghizată sub diverse forme și dacă nu ești prezent vei înțelege în curând că tu ești frica, iar adevărul este că tu ești Observatorul. Vă invit să respirăm. Respirația este un remediu instantaneu la frică. Când intrăm în agitație uităm să respirăm conștient, normal și firesc.

            Pentru a putea combate frica este nevoie să stai cu tine, să te analizezi, să vezi care sunt „argumentele” acestei frici. Vor fi de ordin material, de ordin intelectual…fiecare e unic și fiecare are un punct sensibil unde are nevoie să lucreze mai mult (în funcție de rănile emoționale pe care le are).

            Eu așa am făcut, am început să vorbesc cu mine și să iau notițe. Repede mi-am dat seama că singurul argument al fricii mele era viitorul. Deci ne e frică doar de viitor. Acum îmi aduc aminte o replică foarte cunoscută: nu știu ce va fi mâine, ce pun pe masă mâine, ne ducem zilele de azi pe mâine. Foarte interesant. Deci totul are legătură cu viitorul. Noi suferim de fapt doar când ne gândim la trecut și anticipăm viitorul.

            Hai să spunem STOP! Și dacă ne e frică de viitor, hai să trăim prezentul. Viitorul este o iluzie, el nu există în acest moment. Nu știi ce vei face mâine, însă poți crea. Tu ești creatorul. Stai cât mai mult meditând la această idee. Este ceva nou pentru creier și poate momentan nu accepți că este așa. Tocmai de aceea vine frica, teama de necunoscut. O afirmație utilă este:

  • Eu sunt dintotdeauna creatorul realității mele.

            Dacă tu ești creatorul a ce ți se întâmplă, atunci care mai e frica? Nu e ilogic?! Totuși, puterea se află în prezent. Dacă stăm aici și acum atunci care mai e fundamentul fricii? Niciunul. Ea se pierde. Trăiți acum! Faceți planuri pe termen lung, însă nu vă duceți și cu emoția acolo, cu frica. Eckhart Tolle spunea că există două tipuri de timp: cronologic (azi, mâine, ieri, la anul) și psihologic (azi e greu, mâine voi reuși? la anul va mai fi la fel?)

            Deci e benefic să lucrăm cu timpul cronologic, nu cu cel psihologic. Frica se naște din lipsă de încredere în Sine, din lipsă de credință (pentru că dacă a apărut ceva în realitatea ta, cu siguranță poți duce acel lucru la bun sfârșit). Din aproape în aproape mergem la cauză: iubirea de sine.

            Din punctul meu de vedere, iubirea de sine e ca un izvor, din ea ies toate lucrurile minunate ale vieții: încredere, respect, autoapreciere, acceptare etc. Dacă iubire de sine nu există atunci totul este „traumatizat.” O afirmație benefică de lucrat 6 luni pentru asta este:

  • Eu sunt dintotdeauna iubire de Sine.

            Această afirmație este globală, adică răspunde foarte multor nevoie, dacă nu chiar tuturor. Dacă iubirea de Sine încă ne mai dă bătăi de cap, să lucrăm măcar cu încrederea în Sinele nostru. Sinele este acea bucățică de Dumnezeu care știe tot, poate tot și este în tot și toate. Atunci când avem încredere în Sine noi de fapt putem crea cu inimă ușoară. Toate argumentele fricii cad. Tu ai credință că tot se va așeza în modul cel mai benefic pentru ființa ta. Este acesta un act de curaj? La început, da. Apoi devine ceva firesc. E un act de curaj pentru că te avânți în necunoscut, pentru că ajungi să înțelegi că nu ești singur, că ești creator și ai dreptul să ai orice, atât timp cât nu îți faci rău și nu faci rău nici celor din jur. După ce faci asta prima dată, totul devine altfel. Lasă în seama Sinelui și fii deschis la noi oportunități. Ele vor veni spre tine. E nevoie ca mai apoi să faci și tu câțiva pași (să acționezi).

            Iată câteva afirmații care vă pot fi de folos pentru a combate frica:

  • Eu sunt dintotdeauna încredere în Sine;
  • Eu sunt dintotdeauna curaj;
  • Eu sunt dintotdeauna în prezent;
  • Eu sunt dintotdeauna conectat la Sinele meu Divin;
  • Eu sunt dintotdeauna ghidat de Sinele meu Divin;
  • Eu sunt dintotdeauna îndrăzneală.

            Așadar, frica de necunoscut este oarecum normală atunci când vorbim de vechea minte, mintea limitată care dorește să ne „protejeze” chiar dacă asta stopează evoluția. Mintea veche nu e interesată de creștere, ci de supraviețuire. Fii blând cu tine pe tot parcursul acestui drum. Fii blând cu limitele tale și cu gândurile pe care le ai. Schimbă-le totuși cu fermitate.

            Vă ofer mai jos două exerciții EFT (Tehnica de Eliberare Emoțională) gândite special pentru FRICĂ (frica de schimbare, de necunoscut) și un exercițiu pentru creșterea încrederii în Sine. Vi le recomand 29 de zile. Mult succes! Trăiți viața. E un dar minunat. Viața mă iubește pe mine și pe voi toți, pe fiecare în parte. Trăiți! Bucurați-vă! Aveți curaj și ieșiți din zona de confort. Veți învăța lecții minunate și veți aduce în realitatea voastră ființe magnifice. Așa să fie! Pentru viață!

Comments

comments

Author: RazvanDanc

Răzvan Danc - jurnalist, specializat în comunicare, pasionat de viață, oameni, dezvoltare personală și spirituală. Contact: razvandanc@gmail.com Mai de curând am făcut un salt cuantic (2015), cum îmi place să spun, unul prin suferință, dar a meritat și am ajuns să o cunosc pe Niculina Gheorghiță care mi-a schimbat definitiv viața. Am început un frumos proces de formare și resetare a calculatorului (creierului) și instalarea de noi programe. Totul se petrece în AICI și ACUM. Abia aștept să aduc în realitatea mea noi experiențe, noi oameni și adevăruri. Îmi place să descopăr partea frumoasă a vieții, să creez și să mă bucur. Cred că fiecare dintre noi ne putem construi o viață minunată, iar eu vreau să fac asta conștient. Viața mă iubește! Viața te iubește!